În neuroștiință, motivația este considerată un ”produs al sistemului limbic”, o stare înnăscută, care se derulează după niște motivatori prestabiliți, pe care căutăm să îi satisfacem prin diferite strategii învățate, în funcție de experiențele trăite. Mai concret, când vine vorba de motivație, creierul mamiferelor secretă dopamină – un neurotransmițător responsabil de starea de bine. Când simțim lipsa motivației, înseamnă că, pe de o parte, dopamina este absentă (lipsesc stimulii interni sau externi care să o genereze) sau sunt secretați hormoni ai stresului, cortizol și adrenalină, care inhibă starea de motivație.