Dezvoltarea abilităților sociale în metoda Montessori

În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre importanța așa numitelor ”soft skills” în societatea actuală, atât în ceea ce privește relațiile dintre membrii comunităților, cât și meseriile viitorului. În această ultimă privință, constatăm tot mai mult că abilitățile tehnice pe care se punea mare preț în educație cu doar câțiva ani în urmă au din ce în ce mai puțină căutare; tehnologia permite automatizarea a numeroase activități, iar cunoștințele și priceperea tehnică a omului sunt preluate de algoritmi. Desigur, este în continuare nevoie de oameni care să știe să scrie acei algoritmi, dar nu toți vom putea fi programatori. Și nici nu este nevoie.

Așadar, se pare că intrăm într-o ”eră a abilităților sociale”. Doar că, la fel ca informațiile și deprinderile tehnice („hard skills”), nu sunt înnăscute, ci trebuie învățate. Multe le învățăm automat, prin mimetism, fiind ființe sociale; însă pentru a deprinde un set ”corect” de abilități sociale care să ne crească șansele unor interacțiuni pozitive cu ceilalți membri ai societății, este nevoie și de un ghidaj.

Întâi de toate, însă, ce înseamnă ”abilități sociale”?

Fără a da o definiție fixă și general valabilă, le putem descrie ca un set de abilități pe care le folosim pentru a comunica și interacționa cu ceilalți atât verbal, cât și nonverbal prin intermediul limbajului corpului, gesturilor, mimicii, felului în care arătăm.

Datorită acestor abilități oamenii sunt capabili să interacționeze în mod pozitiv și armonios; pot comunica, își pot manifesta și împlini nevoile fără a face rău altora, pot lega prietenii și relații sănătoase, se pot apăra și pot cere ajutor. Persoanele care dețin și folosesc abilități sociale sunt percepute ca fiind de încredere, responsabile, corecte, grijulii, cu respect pentru alții și propria persoană, buni cetățeni.

Abilitățile sociale în metoda Montessori

Deși în pedagogia Montessori există un capitol dedicat ”grației și curtoaziei”, abilitățile sociale nu sunt ”predate” în mod dedicat, ci sunt deprinse indirect, prin intermediul diferitelor activități și interacțiuni din mediul Montessori (mediul pregătit).

De multe ori, pentru cineva care nu este familiarizat cu filosofia Montessori și observă activitățile copiilor în clasă, primul gând poate fi că abilitățile lor sociale sunt reduse, deoarece vor observa mulți copii lucrând singuri sau doar cu un coleg, în liniște, fără să vorbească unii cu alții sau să alerge de colo-colo. Însă abilitățile sociale nu presupun doar interacțiune verbală și fizică, ci și ascultare activă, respect pentru timpul, spațiul și ritmul celorlalți.

Maria Montessori a observat că în planul de dezvoltare corespunzător copiilor de 3-6 ani nevoia lor psihologică naturală este de a lucra individual, pentru că sunt într-o etapă în care își dezvoltă identitatea și se descoperă pe sine. Pot lucra foarte bine lângă alți copii, pot observa și învăța de la colegii lor, dar preferă să se concentreze pe ce au ei de făcut, singuri. De la 6 ani încolo abia se dezvoltă interesul copiilor pentru colaborare și învățare împreună cu alți colegi. Cum unul din principiile pedagogiei Montessori este de a respecta ritmul natural de dezvoltare al copilului, în clasele noastre nu vom forța niciodată copiii să interacționeze unii cu ceilalți dacă nu vor și nu simt nevoia. Le acordăm libertatea de a-și urma ritmul natural și le arătăm respect lăsându-i să aleagă singuri dacă și când vor să lucreze singuri sau în grupuri.

Abilitățile sociale dezvoltate, indirect, în metoda Montessori

Așadar, ce abilități sociale deprind copiii într-un mediu Montessori? Vom trece în revistă pe cele mai importante:

Comunicare eficientă

Copiii nu doar învață limbajul, ci și cum să-l folosească pentru a-și exprima clar, într-o manieră pozitivă, ideile, trăirile și nevoile. Ghidați de pedagogi, dar fără intervenția lor directă, doar folosind ”uneltele” comunicării pozitive, copiii sunt încurajați să își rezolve singuri conflictele cu calm și înțelegere.

Empatie și asertivitate

Punem mare preț pe recunoașterea și respectarea emoțiilor. Învățăm copiii să numească ceea ce simt și să recunoască și în ceilalți trăirile lor. Îi învățăm să asculte activ, să stabilească un contact vizual cu persoana cu care vorbesc, să fie atenți la ce li se spune nu doar ca informație, ci și ca nevoie pe care o transmite celălalt. O consecință a recunoașterii propriilor nevoi și trăiri este dezvoltarea asertivității. Copiii învață să comunice clar și calm ce au nevoie, ce îi deranjează, ce așteptări au de la ceilalți, copii și adulți deopotrivă.

Respect

Filosofia Montessori este construită în jurul respectului pentru copil. Adulții îl manifestă arătând înțelegere și acceptare pentru nevoile și trăirile copilului, conștienți de planurile de dezvoltare în care se află cu ritmul și cerințele specifice (de exemplu, nu forțăm copilul să interacționeze cu un adult sau alt copil dacă manifestă reținere și teamă și nici nu îl certăm pentru reticența sa). Arătând respect copilului, acesta învață, la rândul său, să îi respecte pe ceilalți. În plus, îi învățăm de foarte mici bunele maniere (forme de salut, contact vizual, cuvinte și gesturi de politețe).

Responsabilitate

Aria dedicată vieții practice, unde copiii se implică în diverse activități ”domestice” – cu obiecte reale, dar pe măsura lor (pregătit și așezat masa  , curățenie, îngrijirea plantelor și a grădinii, ordonarea clasei etc.), îi învață de la vârste foarte mici să fie membri responsabili ai micro-comunităților lor (clasă, familie). Faptul că preiau roluri pe care le văd și la adulți îi responsabilizează și învață să participe activ la binele grupului. Totodată, copiii mai mari devin mentori pentru cei mai mici, rol ce le aduce nu doar satisfacția statutului, ci și un simț de răspundere față de colegi.

Autocontrol

Conștientizarea emoțiilor este un pas important, dar nu și suficient în construirea unor relații armonioase. Modul în care ne comportăm sub efectul trăirilor interioare este ceea ce contează în interacțiunea cu ceilalți. Astfel învățăm copiii să dezvolte autocontrolul, pentru a respecta spațiul și nevoia celorlalți. În mediul Montessori, copiii învață să își păstreze calmul, să comunice pe un ton scăzut, să asculte în liniște când altcineva vorbește. Faptul că materialele de lucru sunt limitate ca număr îi deprinde să aștepte ca alt coleg să termine de lucrat, pentru a prelua materialul și a face ce și-au propus.  

Cooperare

Spuneam că în pedagogia Montessori respectăm nevoia copilului de a lucra individual. Totodată, atunci când nevoia de a lucra în grup apare, o facilităm și încurajăm. Inclusiv faptul de a aștepta ca un coleg să termine de lucrat cu un material înainte de a-l prelua, observându-l și învățând de la celălalt, este o formă de cooperare. În același timp, descurajăm competiția ca formă de motivare, punând accent pe respectarea propriei persoane și a celorlalți pentru binele grupului. Evităm comparațiile cu alți copii tocmai pentru a încuraja dorința de cooperare, în locul efortului de a ieși în evidență și a-l pune pe celălalt într-o poziție inferioară. Într-un mediu pregătit Montessori, toată lumea participă la activitățile practice care fac mediul și atmosfera plăcute pentru întregul grup.

Comunicare eficientă, empatie, asertivitate, respect, responsabilitate, autocontrol, cooperare – am enumerat doar 7 dintre abilitățile sociale pe care copiii le deprind, indirect, din activitățile și mediul pregătit într-o grădiniță și școală Montessori. Ele sunt mult mai multe și devin evidente atunci când întâlniți și stați de vorbă cu un copil care a beneficiat de pedagogia Montessori.

Credem, la rândul nostru, în viziunea pe care a creionat-o Maria Montessori: ”Copilul este capabil să se dezvolte și să ofere dovezi tangibile pentru potențialul unei umanități mai bune. Ne-a arătat care este adevăratul proces de devenire a ființei umane. Am văzut copii care s-au transformat complet pe măsură ce au dobândit drag pentru diferite aspecte și și-au dezvoltat, din interior, propriul simț pentru ordine, disciplină și auto-control…Copilul este, deopotrivă, o speranță și o promisiune pentru umanitate.” – Dr. Maria Montessori, ”Educație și Pace”

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *