copil in mediul montessori

Stimularea creativității în metoda Montessori

Se știe că metoda Montessori nu încurajează introducerea întâmplărilor și personajelor fictive în universul copiilor mai mici de 6 ani. De aici, unii părinți pot rămâne cu impresia eronată că în pedagogia Montessori nu este dezvoltată creativitatea celor mici. Nimic mai departe de adevăr, căci creativitatea și ficțiunea sunt noțiuni distincte. Haideți să vedem cum abordează metoda Montessori dezvoltarea creativității încă din primii ani de viață.

Ce este creativitatea?

Mai întâi să ne punem de acord asupra înțelesului termenului de ”creativitate”. Dacă ne uităm în DEX, găsim următoarea definiție: ” Însușirea de a fi creator; putere creatoare.” În Dicționarul Enciclopedic găsim creativitatea definită ca „trăsătură complexă a personalității umane, constând în capacitatea de a realiza ceva nou, original”. În Wikipedia găsim o explicație apropiată: ” proces mental și social care implică generarea unor idei sau concepte noi, sau noi asocieri ale minții creative între idei sau concepte existente. Enciclopedia Britannicamenționează că este „abilitatea de a face sau, altfel spus, de a produce ceva nou, fie o nouă soluție a unei probleme, fie o nouă metodă sau un dispozitiv nou sau un nou obiect artistic ori o nouă formă artistică”.

Deja avem 4 definiții din 4 surse diferite, care nu oferă explicații identice; putem să deducem, de aici, că este dificil de încadrat creativitatea în parametri exacți. Ce reținem, totuși, este că puterea creatoare se referă la capacitatea de a genera rezultate noi (idei, obiecte, opere artistice) pe baza resurselor existente (concepte, informații, obiecte etc.). Ne dăm seama că a fi creativ nu se referă exclusiv la capacitatea de a crea artă, ficțiune, ci și la soluții pentru probleme practice.

Deși părerile specialiștilor variază în definirea creativității, unul din elementele comune este că actul creativ nu presupune doar un rezultat nou, original, ci și condiții satisfăcătoare, care să încurajeze generarea acestui rezultat original. Cu alte cuvinte, nu poți fi creativ ”la comandă”. Este nevoie de un cadru care să stimuleze și să favorizeze conectarea ideilor și cunoștințelor existente pentru a veni cu ”ceva nou”.  

În ceea ce privește ”sursa” anatomică a creativității, unii consideră că emisfera dreaptă a creierului este cea responsabilă de generarea de idei noi, originale. De fapt, neurologii au constatat că responsabilă de creativitate este o zonă eterogenă a neocortexului, extinsă pe o treime din suprafața sa, ce cuprinde și diferite părți ale lobilor frontali. Acest fapt demonstrează complexitatea procesului creativ și dificultatea activării sale ”automate”. Este vorba de o dezvoltare complexă a mai multor zone ale creierului uman. Astfel, din punct de vedere neurologic, creativitatea devine capacitatea unei persoane de a activa simultan mai multe zone ale creierului care, în mod obișnuit, funcționează separat.

Creativitatea din perspectiva Montessori

Revenind la abordarea noastră, considerăm că abilitatea de a crea nu este rezervată artiștilor, ci este o abilitate pe care o deținem cu toții și o aplicăm în toate aspectele vieții. O persoană creativă nu este doar un artist vizual, un compozitor sau un autor de romane, ci și un om de știință care realizează o nouă soluție la o problemă existentă sau un părinte care inventează o metodă de a-l convinge pe copil să mănânce toate legumele din farfurie.

Maria Montessori a observat capacitatea creativă înnăscută a copiilor. Aceasta derivă din curiozitatea lor naturală, din dorința de a explora lumea din jurul lor, de a face conexiuni între elementele nou descoperite și învățate. Aceste conexiuni nou create reprezintă puterea creatoare care îi însoțește de-a lungul vieții. Dr. Montessori a constatat că puterea creatoare a copiilor se dezvoltă spontan o dată cu evoluția inteligenței, ce derivă din interacțiunea cu mediul pregătit. De aceea, în accepțiunea Montessori, creativitatea nu este o abilitate care necesită o atenție specială pentru a fi dezvoltată, ci mai degrabă un rezultat al întregului proces cognitiv pe care îl parcurge copilul. Astfel, puterea creativă a unui adult este mult influențată de condițiile în care a avut posibilitatea să descopere lumea și pe el însuși în copilărie.

În pedagogia Montessori, abilitatea unui copil de a fi creativ este strâns legată de modul în care acesta se raportează la lumea reală. Aspectul practic al învățării este foarte important, pentru că acesta oferă ”materia primă” (informația concretă, reală) pentru dezvoltarea de noi conexiuni care conduc la idei și soluții originale.

Și în metoda Montessori cei mici descoperă arta vizuală, muzica, își dezvoltă imaginația, dar în directă legătură cu experiențe practice și înțelegerea modului în care funcționează lumea reală. Dezvoltând diferite abilități ce implică și procese cognitive, și motricitate, copilul stimulează, în paralel, mai multe zone ale creierului care, activate simultan, generează gândire creativă.

Cum dezvoltăm creativitatea în pedagogia Montessori

Așadar, într-o grădiniță și școală Montessori nu veți găsi activități concentrate doar pe dezvoltarea creativității. Această abilitate este integrată în toate aspectele procesului de învățare și dezvoltare a copilului. Întregul mediu și set de principii Montessori sunt gândite în acest sens.

Mediul Montessori propice creativității

Clasele Montessori au un aspect plăcut, armonios, educând simțul estetic al copiilor încă din primii ani de viață.

Materialele naturale, culorile calde, ordinea și armonia creează contextul pentru ca cei mici să se simtă în siguranță și liberi să exploreze și să își manifeste personalitățile. Acestea sunt condiții esențiale pentru dezvoltarea puterii creatoare.

Modul în care este organizat mediul pregătit Montessori permite copiilor să înțeleagă cum funcționează viața reală, ceea ce pune bazele proceselor cognitive implicate în creație.

Pedagogul Montessori și autoarea Susan Stephenson spunea, în cartea sa ”Copilul vesel”:  “Cu cât un copil experimentează mai multe activități cu scop precis și ancorate în realitate, precum și rezolvarea problemelor, cu atât imaginația sa va deveni mai utilă, creativă și eficientă.”

Materialele Montessori pentru creativitate practică

Învățarea cu ajutorul simțurilor este una dintre pietrele de temelie ale educației Montessori, iar materialele sunt gândite în acest sens. Prin implicarea simțurilor în procesul de înțelegere a lumii reale, copiii dezvoltă conexiunile necesare creativității.

Materialele Montessori îi ajută pe copii să învețe aplicațiile practice ale unor concepte abstracte. În plus, prin aspect, material și funcționalitate, aceste materiale le oferă celor mici imaginea reală a lumii, a modului în care funcționează diferite lucruri.

Și în grădinița Tesori, și în școala Maria Montessori, copiii participă la activități artistice: muzică, pictură, lucru manual etc. Acestea, însă, sunt puse în context practic, al descoperirii lumii reale. Această metodă le dezvoltă copiilor capacitatea de a face numeroase conexiuni între abstract și concret.

Libertatea de a fi creativ. Învățarea din greșeli

Una din barierele cele mai dificile pentru adulți în calea creativității este teama de a greși. Este ușor de observat că un copil se manifestă în mod creator mai des și mai ușor decât un adult. Ne putem gândi că este vorba de o abilitate specifică celor mici, care se diminuează sau dispare la vârstă adultă. Ceea ce este fals. Este vorba de faptul că un copil se simte mult mai liber să exploreze, să facă noi conexiuni și să se exprime, fără teama de a fi judecat sau pedepsit de ceilalți.

Pentru a putea păstra această libertate și la vârsta adultă, este important să o încurajăm cât mai mult în primii ani de viață. În abordarea Montessori, copiii sunt încurajați să se simtă liberi atunci când învață despre ei și lumea din jurul lor. Limitele de siguranță necesare sunt doar limite necesare de siguranță, nu le îngrădesc capacitatea de a se exprima și de a fi originali.

Învățarea din greșeli, prin practică și repetiții, este o modalitate eficientă de a evita teama de eșec, în timp ce stimulează curiozitatea și dorința de a rezolva probleme.

Pentru a-și dezvolta creativitatea, un copil are nevoie să se simtă liber să aleagă ceea ce îl atrage în mediul pregătit, să se concentreze cât timp are nevoie pe activitatea care îl interesează, să descopere idei și soluții, să găsească singur răspunsuri, să comunice cu ceilalți propriile idei și descoperiri.

Părinții le pot oferi această libertate copiilor prin câteva modalități la îndemână: 

  • Adresarea de întrebări în locul instrucțiunilor;
  • Permiterea manifestării creative, chiar dacă aceasta înseamnă dezordine sau murdărie; aranjarea obiectelor și curățenia vor fi o activitate separată;
  • Limitarea opțiunilor de materiale și jocuri: prea multe variante creează confuzie, în timp ce mai puțin stimulează găsirea de noi conexiuni și soluții;
  • Aprecierea procesului de lucru mai degrabă decât a rezultatului (de exemplu alegerea culorilor sau a materialelor).

Este indicat ca părinții să evite, pe cât posibil, comparațiile cu alți copii sau alte rezultate, critica excesivă și sublinierea frecventă a greșelilor. Deși izvorâte din bune intenții (oferirea de repere dezirabile), aceste practici sunt cele care induc copiilor sentimentul de nesiguranță atunci când vine vorba de a genera sau descoperi ceva nou. Teama de eșec cu care se luptă mulți adulți și convingerile că „nu sunt creativ”, ”nu sunt suficient de bun”, ”nu sunt în stare” au rădăcini adânci, tocmai în primii ani de viață.

De aceea pedagogia Montessori încurajează libertatea copiilor de a explora lumea, de a îmbrățișa greșelile ca etape necesare în procesul de învățare, de a fi ei înșiși.

Maria Montessori, în cartea sa ”Educație pentru o nouă lume”, spunea: ”Trebuie să ajutăm copilul să acționeze singur, să aibă voință proprie, să gândească singur”. Astfel, completăm noi, le asigurăm condițiile necesare pentru a-și manifesta creativitatea nativă și să o păstreze și la vârsta adultă.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *